Spondiloza: de ce apare și cum îți afectează coloana. Semnale de alarmă în spondiloză: când trebuie să mergi la medic

 

Durerea de spate sau rigiditatea gâtului pot afecta oricând activitățile zilnice. După 40 de ani, mulți observă schimbări la nivelul coloanei. Acest articol te ajută să recunoști și să înțelegi spondiloza, o afecțiune frecventă ce implică degradarea treptată a structurilor coloanei vertebrale. Vei afla de ce apare, ce simptome implică și cum să procedezi corect, pas cu pas, atunci când apar semnale de avertizare. Toate informațiile au scop informativ și nu înlocuiesc vizita la medicul neurolog sau reumatolog.

Ce înseamnă spondiloza?

Spondiloza descrie uzura treptată a coloanei vertebrale, care implică discurile, oasele (vertebrele) și ligamentele ce țin spatele stabil. Afecțiunea apare frecvent la persoanele de vârstă mijlocie sau la cele în vârstă. Spondiloza afectează în special gâtul (zona cervicală) și spatele jos (zona lombară), dar uneori apar modificări și la nivelul mijlociu al spatelui (toracic).

Un exemplu comun: cineva de peste 50 de ani începe să simtă dimineața o înțepeneală la gât sau o jenă în partea de jos a spatelui, și observă că trebuie să-și miște spatele cu grijă.

Recunoașterea timpurie a spondilozei sprijină prevenirea complicațiilor. Dacă observi durere persistentă sau pierderi de mobilitate, discută cu medicul. Dacă vrei să citești despre afecțiuni similare sau prevenție, poți accesa blogul cu articole medicale.

De ce apare spondiloza?

 

Spondiloza devine frecventă odată cu trecerea timpului, datorită procesului de îmbătrânire al coloanei. Structurile care absorb șocurile – discurile intervertebrale – pierd elasticitatea și hidratearea, ceea ce le slăbește funcția de protecție. Oasele se pot freca direct unele de altele, iar ligamentele se întăresc și limitează mișcarea. Mai mult, organismul tinde să formeze excrescențe osoase (osteofite), care reduc mobilitatea și uneori apasă pe nervi.

Pe lângă vârstă, câțiva factori de stil de viață grăbesc apariția problemelor:

• Statul prelungit pe scaun la birou sau sedentarismul slăbesc musculatura care sprijină spatele.
• Poziția incorectă la muncă sau la volan menține presiune pe anumite zone și contribuie la uzura excesivă.
• Greutatea peste limitele sănătoase solicită suplimentar zona lombară.
• Ridicarea obiectelor grele sau unele traumatisme repetate (chiar dacă par minore la început) pot declanșa simptome.
• Factorii genetici cresc riscul pentru persoanele cu rude care au suferit de probleme ale coloanei.

Un caz practic: un angajat la birou care lucrează ore întregi fără pauze și are surplus de greutate observă că dimineața simte rigiditate în spate și durere la ridicarea din pat.

Nu poți opri procesul de îmbătrânire, însă menținerea activității fizice regulate, controlul greutății și postura corectă ajută la menținerea sănătății coloanei. Legat de prevenție și stil de viață găsești detalii în secțiunea de sănătate a site-ului.

Cum modifică spondiloza coloana și ce simptome apar?

Spondiloza determină modificări vizibile la radiografii, dar și simptome variabile ca intensitate:

• Discurile devin mai plate și mai puțin flexibile, ceea ce duce la scăderea spațiului dintre vertebre.
• Oasele pot dezvolta mici excrescențe ce reduc flexibilitatea și pot irita nervii.
• Cartilajul dintre vertebre se subțiază sau chiar dispare treptat.
• Ligamentele se rigidizează și pot contribui la restrângerea mișcării.

Primele semne pot fi discrete:

• Durere surdă sau ascuțită la nivelul spatelui, uneori doar la anumite mișcări.
• Rigiditate, în special după perioade lungi de repaus, ca după somn sau statul prelungit pe scaun.

Efectele spondilozei depind de localizare:

• Zona cervicală: Durerea se simte la gât, deseori se extinde către umeri, poate apărea cefalee sau amorțeală în brațe.
• Zona lombară: Durerea iradiază în șolduri sau fese, uneori ajunge pe coapsă sau gambă. Mersul devine mai dificil, iar poziția de stat în picioare perioade lungi accentuează disconfortul.
• Zona toracală: Rar provoacă simptome evidente, dar poate apărea durere între omoplați sau senzație de blocaj local.

Exemplu practic: o persoană care lucrează mult la calculator resimte înțepeneală la gât și furnicături în mâna dreaptă după câteva ore, lucru care poate indica spondiloza cervicală.

Dacă osteofitele apasă semnificativ pe rădăcinile nervoase (radiculopatie), apar simptome precum:

• amorțeală,
• furnicături,
• scăderea forței în brațe sau picioare.

Când coloana este afectată mai serios, pot apărea dificultăți de mers, dezechilibru sau chiar tulburări de control al vezicii urinare. Aceste simptome necesită consult medical rapid. Informații suplimentare despre afecțiuni neurologice găsești și în secțiunea dedicată neurologiei.

Semnale de alarmă: când să ceri ajutor de la medic

Orice durere persistentă de spate merită evaluată, însă unele simptome  necesită atenție imediată.

Caută sfatul medicului dacă observi:

1. Durere puternică sau continuă, care nu se ameliorează cu odihnă sau calmante obișnuite;
2. Durere ce se propagă de-a lungul brațelor ori picioarelor;
3. Amorțeală, furnicături sau pierderea forței la nivelul membrelor;
4. Dificultăți la mers, echilibru instabil sau senzația de pierdere a controlului în timpul pașilor;
5. Probleme de control al vezicii sau intestinului – te confrunți cu urinare sau defecație necontrolată.

Semnele ușoare (rigiditate, durere surdă, senzație de blocaj) devin motive de prezentare la medic dacă persistă mai mult de două-trei săptămâni sau se asociază cu alte simptome ce sugerează complicații neurologice.

Acționează rapid dacă apar aceste semne și programează o consultație. Medicul va stabili dacă e nevoie de investigații suplimentare ori tratament adaptat. Pentru un consult de specialitate, poți solicita programare aici.

Cum stabilește medicul diagnosticul de spondiloză?

Diagnosticul începe printr-o discuție și un examen fizic, unde medicul va verifica zonele dureroase, mobilitatea și sensibilitatea. Poate solicita informații despre apariția durerii, ce anume o agravează și cât de frecvent apar simptomele. Istoricul familial poate orienta investigațiile.

Examinarea fizică urmărește:

• Mobilitatea gâtului și a spatelui;
• Reflexele membrelor;
• Prezența punctelor dureroase la palpare;
• Testarea forței și a sensibilității brațelor/picioarelor.

Investigațiile imagistice aduc clarificări:

• Radiografiile evidențiază spațiile îngustate dintre vertebre și prezența deformărilor osoase.
• RMN (rezonanță magnetică nucleară) detaliază starea discurilor și dacă nervii sunt afectați.
• CT (computer tomograf) arată clar structurile osoase, fiind util dacă se planifică o intervenție sau în cazurile complicate.
• Electromiografie: analizează modul în care nervii și mușchii funcționează atunci când apar semne neurologice.

Exemplu concret: un pacient cu dureri de spate care descrie, de două luni, episoade de amorțeală la ambele mâini poate primi recomandarea unui RMN și a electromiografiei pentru a exclude alte cauze, cum ar fi hernia de disc sau o afecțiune neurologică.

Medicul stabilește diagnosticul diferențial pentru a nu confunda spondiloza cu alte afecțiuni (hernie de disc, infecții ale coloanei sau tumori).

Tratamentul spondilozei: ce opțiuni există?

Majoritatea cazurilor de spondiloză beneficiază de tratament fără operație. Intervenția chirurgicală se indică doar atunci când simptomele nu răspund la terapii conservative sau când apar complicații neurologice majore.

Măsuri fără operație

• Adoptă un stil de viață activ: Fă mișcare zilnic, mergi pe jos sau practică înotul.
• Corectează postura: La birou sau acasă, alege scaune confortabile, menține spatele drept și evită înclinarea capului înainte perioade lungi.
• Urmează ședințe de fiziokinetoterapie: Exercițiile recomandate de un specialist ajută la întărirea mușchilor din jurul coloanei și previn accentuarea durerilor. Masajul și hidroterapia pot reduce disconfortul.
• Administrează tratament medicamentos doar la recomandarea medicului: Acesta poate prescrie antiinflamatoare, analgezice sau relaxante musculare. Nu combina medicamente fără supraveghere medicală, mai ales dacă deja urmezi alt tratament.
• Proceduri minim invazive (numai la prescriere medicală): Infiltrațiile cu corticosteroizi sau injecțiile cu anestezic reduc inflamația pe termen scurt.

Intervenția chirurgicală

Se recomandă rar, de obicei în următoarele situații:

• Compresie severă a nervilor cu pierderea forței musculare sau modificări de mers;
• Lipsa de răspuns la terapiile conservatoare timp îndelungat;
• Afectare a funcțiilor vezicii sau intestinului.

Operația poate însemna îndepărtarea osteofitelor, eliberarea nervilor sau stabilizarea zonei afectate. Decizia și riscurile se discută cu medicul într-un cadru specializat.

Suport și terapii complementare

Medicul poate recomanda suplimente sau plante cu efect antiinflamator (de exemplu, ghimbir sau turmeric), iar aceste produse servesc ca adjuvanți și nu înlocuiesc tratamentul standard. Orice nou supliment trebuie discutat înainte cu medicul, pentru a evita interacțiunile sau reacțiile adverse neplăcute.

Personalizarea tratamentului, comunicarea clară și urmărirea periodică reduc riscul de agravare sau complicații. Găsești detalii despre abordările medicale și profilul specialistului în secțiunea despre mine.

Prevenția spondilozei: ce poți face pentru coloana ta

Adoptarea unor obiceiuri sănătoase întârzie uzura coloanei și contribuie la reducerea simptomelor. Ajută-te de următoarele sfaturi:

• Alege să stai corect la birou – menține spatele drept, sprijină picioarele, folosește un suport lombar.
• Mergi pe jos minim 30 de minute pe zi, practică înot sau ciclism pentru a menține coloana flexibilă.
• Controlează-ți greutatea pentru a preveni suprasolicitarea discurilor și articulațiilor.
• Ia o pauză și ridică-te la fiecare 30-45 de minute atunci când lucrezi la birou, întinde-te și schimbă-ți poziția.
• Include în alimentație legume, fructe, surse de calciu și magneziu, și asigură-te că te hidratezi. Un stil de viață echilibrat menține sănătatea pe termen lung.
• Programează vizite periodice la medic pentru evaluare, mai ales dacă ai în familie persoane cu afecțiuni ale coloanei sau observi simptome noi.

Exemplu practic: un contabil care petrece 8 ore pe scaun folosește un scaun ergonomic, face scurte plimbări la prânz și nu se abate de la programul de exerciții fizice săptămânale.

Pentru tehnici utile de relaxare și alte sfaturi găsești materiale actualizate pe blog-ul cu articole din sănătate.

Articolul are scop informativ. Informațiile prezentate nu înlocuiesc consultul medical de specialitate și nu recomandă autodiagnosticarea sau automedicația. Solicită sfatul medicului sau al farmacistului pentru evaluare și tratament adaptat nevoilor tale.