Știu că anxietatea poate să te copleșească și să te facă să te simți fără scăpare uneori. Ca medic neurolog cu o abordare holistică, am învățat că mintea și corpul sunt strâns legate, iar atunci când suferim de anxietate, este esențial să nu neglijăm starea generală de sănătate a organismului. În practica mea, le explic pacienților că uneori anxietatea poate fi agravată de dezechilibre fizice: deficite de vitamine, dezechilibre hormonale sau alți factori medicali. Vestea bună este că, descoperind și corectând aceste tulburari, putem aduce o îmbunătățire reală a stării de anxietate.
De ce sunt importante analizele medicale atunci când ai anxietate?
Pentru că anxietatea nu este „totul doar în mintea ta”. Corpul tău poate influența direct felul în care te simți. De exemplu, un hormon tiroidian prea scăzut sau lipsa unei vitamine esențiale pot cauza simptome fizice (oboseală, palpitații, iritabilitate) care îți pot accentua anxietatea. Prin câteva analize de sânge simple, putem verifica dacă există astfel de dezechilibre. Astfel, aflăm dacă există cauze tratabile în spatele simptomelor de anxietate și putem crea un plan de tratament mai precis, adaptat nevoilor ficarei persoane. Mai jos am adunat principalele analize pe care le recomand frecvent persoanelor care se confruntă cu anxietate, alături de explicații pe înțelesul tuturor despre de ce merită verificate fiecare dintre ele:
Vitamine, minerale și alți nutrienți esențiali
- Vitamina D („vitamina soarelui”): Este bine cunoscută pentru rolul în sănătatea oaselor, dar joacă și un rol important în reglarea stării de spirit. Un nivel scăzut de vitamina D este asociat adesea cu anxietatea și stările depresive. Mulți oameni au deficit de vitamina D fără să știe, mai ales în lunile de iarnă. De aceea, verificarea nivelului ei ne poate spune dacă e nevoie de suplimentare pentru a te ajuta să te simți mai bine.
- Fier și feritină (depozitele de fier): Fierul este mineralul care ne dă energie. Când ai fierul scăzut (sau anemie), te poți simți epuizat și poți avea palpitații sau dificultăți de concentrare – simptome ce pot amplifica anxietatea sau pot fi chiar confundate cu aceasta. Feritina arată rezervele de fier din corp și chiar dacă hemoglobina iese normală, o feritină mică indică un deficit „ascuns” de fier. Dacă descoperim astfel de carențe, putem interveni (prin alimentație sau suplimente), iar adesea pacienții simt o ameliorare și în ceea ce privește anxietatea după corectarea lor.
- Vitamina B12 și acidul folic (vitamina B9): Aceste vitamine din complexul B susțin sănătatea sistemului nervos și ajută la formarea neurotransmițătorilor care sunt substanțele chimice prin care comunică celulele creierului. Un deficit de B12 sau de folat poate duce la stări de oboseală, confuzie, chiar amețeli, care îți pot agrava anxietatea sau îți pot scădea mult rezistența la stres. Deficiențele serioase de B12 pot provoca și ele simptome neurologice. Prin urmare, verificarea acestor vitamine este importantă: dacă sunt prea scăzute, suplimentarea lor îți poate reda din energie și din claritatea mentală.
- Magneziul: Supranumit și „mineralul anti-stres”, magneziul are un rol esențial în funcționarea sistemului nervos și în relaxarea musculară. Când magneziul e deficitar, apar adesea stări de anxietate, nervozitate, tulburări de somn sau crampe musculare. Mulți dintre pacienții mei constată că, după corectarea nivelului de magneziu (prin dietă sau suplimente), se simt mai puțin tensionați și dorm mai bine. De aceea, consider utilă verificarea magneziului seric în cadrul evaluării anxietății.
- Acizii grași Omega-3 (și raportul Omega-3/Omega-6): Omega-3, pe care îl găsim în peștele gras sau semințele de in, este util pentru creier – ajută la protejarea neuronilor și reducerea inflamației din corp. Un echilibru optim între Omega-3 și Omega-6 (alți acizi grași prezenți mai ales în uleiurile vegetale) este important: dacă avem prea mult Omega-6 comparativ cu Omega-3, se poate favoriza inflamația cronică, iar unele studii sugerează că inflamația cronică are legătură cu problemele de dispoziție (cum ar fi depresia sau anxietatea). Printr-o analiză specifică putem vedea acest raport de acizi grași; dacă el este dezechilibrat, putem recomanda ajustări alimentare (de exemplu, consum mai mare de pește sau suplimente cu ulei de pește) pentru a susține atât sănătatea fizică, cât și pe cea mentală.
Sănătatea tiroidei
- Hormonii tiroidieni (TSH, T3 și T4): Tiroida este „termostatul” organismului – reglează metabolismul și nivelul de energie. Atât o tiroidă leneșă (hipotiroidie), cât și una prea activă (hipertiroidie) pot imita sau agrava simptomele de anxietate. De exemplu, hipertiroidia (tiroida hiperactivă) poate da palpitații, tremur, agitație – manifestări pe care le întâlnim și în anxietate. Pe de altă parte, hipotiroidia poate provoca oboseală, apatie și chiar stări depresive care se pot combina cu anxietatea. De aceea, verificăm prin analize nivelul acestor hormoni (TSH este hormonul de comandă, iar T3 și T4 sunt hormonii tiroidieni produși de glandă) pentru a ne asigura că tiroida funcționează cum trebuie. Dacă găsim un dezechilibru, tratamentul corespunzător (medicație sau suplimente de iod, în funcție de cauză) poate ameliora considerabil și starea psihică, nu doar parametrii fizici.
- Anticorpii anti-tiroperoxidază (ATPO): Această analiză arată dacă sistemul imunitar atacă tiroida, cum se întâmplă în boala Hashimoto (o tiroidită autoimună). De ce contează? Pentru că în boala Hashimoto, chiar și când hormonii tiroidieni sunt încă în limite normale, pot apărea fluctuații care să dea simptome de anxietate sau schimbări de dispoziție. Dacă depistăm anticorpi tiroidieni crescuți, știm că trebuie să monitorizăm mai atent tiroida. În plus, putem lua măsuri din timp (de exemplu, modificări în dietă sau suplimente cu seleniu, la recomandarea medicului endocrinolog) ca să protejăm tiroida și să prevenim dezechilibrele mari care ți-ar putea afecta starea de spirit.
Hormonii stresului și hormonii sexuali
- Cortizolul („hormonul de stres”) și ACTH: Cortizolul este hormonul produs de glandele suprarenale ca răspuns la stres. Dacă este mereu la un nivel prea ridicat (din cauza stresului cronic) sau, dimpotrivă, prea mic, îți poate influența energia și starea de anxietate. Un cortizol cronic crescut te poate face să te simți mereu în gardă, neliniștit, îți poate afecta somnul și poate duce la epuizare pe termen lung. ACTH este hormonul secretat de glanda pituitară (hipofiza) din creier, care stimulează eliberarea cortizolului. Testând cortizolul din sânge (uneori și cortizolul salivar, dacă e nevoie) și ACTH, ne putem da seama dacă axa ta de răspuns la stres (legătura creier – suprarenale) este echilibrată sau dereglată. În caz de valori anormale, medicul poate recomanda investigații suplimentare sau intervenții specifice – de exemplu, tehnici de reducere a stresului, remedii pe bază de plante adaptogene (care ajută organismul să facă față stresului) sau, mai rar, tratament medicamentos endocrinologic. Scopul este să readucem această „axă a stresului” la parametri normali, pentru ca tu să te poți simți mai liniștit.
- Hormonii sexuali (estrogenii la femei și testosteronul la bărbați): Echilibrul hormonal general joacă și el un rol în starea noastră emoțională. La femei, variațiile nivelului de estrogen – de exemplu, înainte de menstruație (sindrom premenstrual) sau la menopauză – pot aduce iritabilitate, anxietate, insomnie. Dacă o femeie cu anxietate observă o accentuare a simptomelor în anumite perioade ale lunii, poate fi util să verificăm hormonii feminini (estrogen, progesteron). Uneori, un sindrom premenstrual intens sau perimenopauză pot sta la baza amplificării anxietății, iar echilibrarea hormonală (stabilită de medicul ginecolog sau endocrinolog) poate ajuta. La bărbați, un nivel scăzut de testosteron se asociază mai des cu scăderea energiei, a motivației și cu o dispoziție mai depresivă, dar poate aduce și o stare generală de slăbiciune, care îi face mai vulnerabili la stres și anxietate. Dacă un bărbat cu anxietate prezintă și aceste semne (oboseală marcată, libidou redus, reducerea masei musculare), testarea testosteronului poate lămuri situația. În ambele cazuri, dacă descoperim dezechilibre hormonale, există soluții: fie terapii de echilibrare hormonală prescrise de medicii specialiști, fie mici schimbări în stilul de viață care pot ajuta (alimentație, exerciții fizice, plante medicinale ș.a.).
Neurotransmițători și alți factori implicați
- Serotonina serică: Serotonina este adesea numită „substanța fericirii”, deoarece un nivel optim al acestui neurotransmițător ne conferă o stare de bine și calm. În anxietate (ca și în depresie), serotonina este adesea prezentă în cantitate redusă la nivelul creierului – de altfel, multe medicamente antidepresive acționează tocmai prin creșterea disponibilității serotoninei. Există analize de sânge care pot măsura nivelul de serotonină din corp. Un rezultat foarte scăzut poate fi un indiciu (printre altele) că „sistemul serotoninei” e dat peste cap. Totuși, trebuie spus că această analiză nu se folosește pentru a pune diagnosticul de anxietate (anxietatea se diagnostichează prin evaluare clinică, nu printr-un test de sânge), dar ne poate oferi o imagine de ansamblu și ne poate ghida în tratament. De exemplu, dacă serotonina iese scăzută, am putea discuta despre suplimente care susțin producția de serotonină (precum triptofanul sau 5-HTP) ori despre importanța exercițiului fizic regulat (care crește serotonina în mod natural). Oricum, interpretarea acestui test se face întotdeauna în contextul tabloului clinic general.
În funcție de fiecare persoană, lista de analize poate continua. Uneori recomand și alte investigații în funcție de simptomele individuale – de exemplu, teste de glicemie și ale funcției suprarenale detaliate pentru cei cu palpitații și tremor (pentru a exclude probleme precum diabetul sau hipertiroidismul), ori markeri inflamatori (precum proteina C reactivă – PCR) dacă suspectăm vreo inflamație cronică ce ar putea influența starea de bine. Fiecare caz de anxietate e unic, așa că planul de investigații se personalizează.
Ce urmează după efectuarea analizelor?
După ce avem rezultatele analizelor le interpretăm împreună și discutăm ce e de făcut mai departe. Dacă identificăm vreo carență sau problemă hormonală, ne concentrăm pe rezolvarea ei: poate însemna să iei vitamine ori minerale care îți lipsesc, să tratezi o eventuală afecțiune a glandei tiroide sau să echilibrezi un hormon apelând la un specialist. Multe dintre aceste intervenții te pot ajuta să te simți mai bine nu doar fizic, ci și psihic. Iar dacă rezultatele analizelor au ieșit în limite normale, este și aceasta o veste bună – știm atunci că ne putem concentra cu adevărat pe tratarea anxietății prin consiliere psihologică, tehnici de relaxare, sport și alte strategii, fără grija că am omis vreo cauză medicală subiacentă.
Vrei să înțelegi mai bine ce se întâmplă cu tine?
Programează o consultație și vom discuta împreună simptomele și analizele potrivite pentru tine.