Ce cauzează accidentul vascular cerebral ?
Accidentul vascular cerebral (AVC) se caracterizează prin instalarea relativ bruscă a unui deficit neurologic, secundar afectării vascularizației creierului. AVC se produce fie prin blocarea unei artere cerebrale cu un cheag de sânge, fie prin fisura sau ruptura unei artere cerebrale. AVC-ul este o urgență medicală, iar timpul în care acționați (sunați la Salvare) este esențial, întrucât există terapii salvatoare pentru pacienții cu AVC, care trebuie inițiate cât mai rapid de la debutul simptomelor.
Simptome frecvente ale AVC
– asimetrie facială cu “căderea” colțului gurii pe o parte;
– slăbiciune sau amorțeală a unui braț sau a membrelor de pe o parte;
– dificultăți de vorbire sau dificultăți de înțelegere a limbajului;
– tulburări de mers și de echilibru;
– tulburare de vedere instalată brusc la nivelul unuia sau a ambilor ochi;
– dureri de cap și vărsături în jet
Cauze
În linii mari accidentele vasculare cerebrale se împart în ischemice si hemoragice. AVC-ul ischemic este cel mai frecvent tip de AVC și este cauzat de îngustarea sau ocluzia unui vas de sânge cerebral, fapt ce împiedică vascularizația unei regiuni specifice din creier, pentru un timp îndelungat, având drept consecință necroza țesutului cerebral respectiv. Accidentele vasculare ischemice sunt clasificate în funcție de cauza ocluziei vasculare în : Aterotrombotice – în care vasul poate fi îngustat sau blocat prin desprinderea unui tromb format la nivelul vaselor de sânge extra- sau intracraniene, secundar procesului de ateroscleroză (termenul de ateroscleroză se referă la depuneri de lipide în pereții vaselor de sânge cu formare de plăci de aterom, care îngustează lumenul vaselor). Embolice – în care vasul de sânge cerebral este ocluzat de un embol. De obicei, materialul embolic este compus dintr-un fragment care s-a rupt dintr-un tromb format la nivelul inimii . Atacul ischemic tranzitoriu (AIT) se caracterizează prin înteruperea temporară a circultiei sângelui către o anumita zonă din creier , rezultatul fiind apariția unui deficit neurologic care se remite spontan și care nu lasa o urmă clinică sau imagistică. AVC-ul hemoragic apare ca o consecință a fisurii sau rupturii unui vas de sânge cerebral care determină sângerare în interiorul și/sau în jurul creierului.
Factorii de risc pentru AVC
A. Factori modificabili
Cei mai importanți factori de risc modificabili sunt: • Hipertensiunea arterială (HTA) care reprezintă una din principalele cauze de producere a AVC. S-a demonstrat că, pe termen lung, controlul HTA reduce incidența atât a infarctului cerebral, cât și a hemoragiei intracerebrale. • Fumatul de lungă durată crește riscul de AVC prin accelerarea procesului de ateroscleroză. • Diabetul zaharat de tip 2 favorizează, de asemnea, procesul de ateroscleroză. Un bun control al glicemiei este esențial în prevenția AVC. • Hiperlipidemia: Nivelul de LDL – colesterol (lipoproteina cu densitate mică) are cel mai mare impact asupra incidenței AVC, dar și nivelul crescut de trigliceride poate reprezenta, de asemenea, un risc. • Fibrilatia atrială(FiA) este un tip de aritmie cardiacă care crește riscul de AVC prin favorizarea formării de cheaguri.
B. Factori de risc nemodificabili
• Vârsta AVC poate surveni la orice vârstă, însă vârsta înaintată este asociată cu un risc mai mare de AVC; • Istoricul de AVC O persoană care a avut în trecut un accident vascular cerebral, prezintă un risc mai mare de a avea un nou eveniment similar; • Sexul Bărbații au un risc mai mare de AVC, comparativ cu femeile. Folosirea contraceptivelor orale și sarcina reprezintă riscuri particulare de AVC; • Factorii genetici În general, persoanele cu rude de sânge apropiate care au suferit un AVC, au un risc mai mare pentru AVC.
Tratament în funcție de tipul de AVC
a. AVC ischemic
In acest tip de AVC se utilizează terapie trombolitică intravenoasă (iv) (care dizolvă cheagul de sânge). Obiectivul terapeutic este restabilirea, în timp util, a circulatiei sangvine către zona afectată din creier pentru a limita cât mai mult afectarea celulelor neuronale. Acest tratament se efectuează în primele 4-5 ore de la debut, în absența contraindicațiilor. Cel mai frecvent efect secundar asociat acestui tip de terapie este hemoragia cerebrală. Uneori se poate opta pentru terapie endovasculară, adică direct la nivelul vasului de sânge ocluzat (prin introducerea unui cateter în zona inghinală, în artera femurală, până la nivelul vasului cerebral implicat, pentru a furniza medicamentul direct la locul ocluziei) . O altă opțiune este îndepărtarea cheagului cu stent retriever (dispozitiv atașat de cateter), procedură benefică pentru cazurile în care artera este ocluzată de un cheag mare care nu poate fi dizolvat complet cu terapie trombolitica iv. Fereastra de timp pentru acest tip de tratament este extinsă față de fereastra de timp pentru tromboliza iv. Pentru prevenția secundară a AVC se utilizează medicamente cu efect hipolipemiant precum statinele și medicamente cu efect antiagregant plachetar (e.g. aspirina, clopidogrel). De asemenea pentru a reduce probabilitatea producerii unui nou AVC este necesar un bun control al factorilor de risc (HTA, DZ, fumat etc. Stabilirea cauzei producerii AVC ischemic este esențială în vederea tratamentului preventiv corespunzător. Spre exemplu, identificarea unei cauze cardioembolice cum ar fi FiA (care necesita tratament anticoagulant) sau identificarea unei stenoze de arteră carotidiană simptomatică (adică pe partea cu stenoza s-a produs infarctul cerebral)(care, în funcție de situație, poate necesita tratament chirurgical sau endovascular).
b. AVC hemoragic
Tratamentul de urgență al hemoragiei cerebrale se axează pe controlul sângerării. Medicația anticoagulantă sau antiagregantă plachetară (dacă pacientul se află sub acest tip de tratament) trebuie întreruptă și în funcție de situție, se va administra medicație care limitează anticoagularea sau, dacă este necesar, se pot efectua transfuzii. Dacă hematomul este mare și are efect compresiv asupra structurilor din jur, poate fi necesară o intervenție chirurgicală de decompresie, pentru a îndepărta sângele și pentru a reduce presiunea intracranină.
Reabilitarea după AVC
Reabilitarea medicală este esențială în vederea redobândirii funcțiilor pierdute în urma AVC. Scopul este recâștigarea independenței și ameliorarea calității vieții pacientului. Tratamentul de recuperare medicală se va începe cât mai curând posibil după stabilizarea pacientului. Recuperarea după AVC depinde de starea pacientului, de deficitele neurologice și particularitățile fiecărui pacient și implică o echipă multidisciplinară formată din: – neurolog, – psihiatru, – asistent medical, – psiholog, – logoped, – kinetoterapeut, – terapeut ocupațional, – dietetician, – asistent social, – ergoterapeut. Planul de recuperare este stabilit în funcție de severitatea AVC și de complicațiile asociate. Unii pacienți se recuperează mai repede, dar majoritatea au nevoie de reabilitare pe termen lung, care poate dura luni sau ani după AVC.
Efectele accidentului vascular cerebral
AVC rămâne una din cauzele cele mai importante de dizabilitate și mortalitate la nivel mondial. Efectele AVC depind de regiunea cerebrală implicată, cât de mult a fost afectată această regiune și cât de rapid a fost introdus tratamentul specific. Unii pacienți care au suferit un AVC, nu prezintă efecte pe termen lung, însă alți pacienți manifestă disfuncții cerebrale importante, aceștia rămânând paralizați sau fără capacitatea de a vorbi.
Ce poți face pentru a preveni accidentul vascular cerebral
• Încearcă să ajungi la o greutate cât mai aproape de cea optimă prin alimentație sănatoasă și activitate fizică regulată. Persoanele supraponderale și sedentare au un risc crescut de boli cardiovasculare și de AVC.
• Activitatea fizică, fie că acesta constă în fitness, yoga, tenis, dans sau aerobic, reglează tensiunea arterială, valorile colesterolului și ale glicemiei.
• Alimentația sănătoasă ar trebui să fie o prioritate. Evită alimentele procesate și grăsimile animale. Încearcă să mănânci alimente bogate în nutrienți.
• Pentru prevenirea AVC se recomandă o dietă de tip mediteranean. Această dietă este bazată pe consumul de pește, ulei de măsline, legume, zarzavaturi, fructe proaspete sau uscate și consum de vin în cantități moderate.
• Consumul de sare crește valorile tensiunii arteriale. Înlocuiește sarea cu condimente precum piperul, paprika sau turmericul.
• Bea mai multe lichide. O hidratare adecvată este esențială pentru sănătate.
• Prin renunțarea la fumat vei scădea semnificativ riscul de producere al AVC. Cere sfatul medicului pentru a găsi cea mai bună metodă de a te lasa de fumat.
• Limitează consumul de băuturi alcoolice .Consumul regulat și în cantități mari de alcool crește riscul de AVC prin favorizarea apariției altor factori de risc cardio-vascular ( creșterea tensiunii arteriale, creșterea riscului de diabet zaharat de tip II prin afectarea modului în care răspunde organismul la insulină, favorizarea riscului de apariție a fiA, excesul ponderal – băuturile alcoolice având tendința de a fi hipercalorice). Afectarea hepatică secundară consumului exagerat de băuturi alcoolice împiedică formarea de factori ai coagularii sângelui având drept consecință sângerarea intracerebrală. Nu uita faptul că ,“a preveni este mai ușor decât a trata”.